en gros
săptămânile astea au fost foarte agitate pentru mine,dar nu o să mă apuc să povestesc decât ce am făcut recent. Vineri seară eram pe-acasă şi mi-a venit în minte party-ul din fabrică, party-ul roblogfest. A fost foarte mişto, muzica electro-house îmi e pe plac. Asta din ciclul "ce mai aflu eu despre mine".De fapt toată treaba a fost cam aşa: joi seară m-am întâlnit cu o amică ce mi-a zis de party-ul ăsta- eu nu eram prea încântat, aşa că m-am decis că n-o să mă duc. dar precum mă ştiu, vineri pe la 12 noaptea mi-a venit cheful, aşa că am sunat-o pe
mmele pilula care era deja acolo şi am întrebat-o ce şi cum. A rezultat că eu m-am dus ne-am întâlnit pe-acolo, după care eu am mai rămas iar ea a plecat. au fost
2 ore foarte mişto. după care sâmbătă am fost în Stuf Vama Veche, un local în care până pe la ora 2 au băgat nişte mix-uri de melodii anii 80 and more
care mi s-au părut cel puţin nasoale. spre sfârşit au făcut atmosfera mai plăcută (pentru mine căci ceilalţi se pare că se simţeau foarte bine oricum)
cu nişte phoenix, queen şi alte câteva pe care nu mi le mai amintesc pentru că eram după 4 beri...fără alcool. duminica a venit de la sine, împreună cu o
trezire cu cafeaua la nas, apoi un ceai de oră 3, şi un pic de sport catalogat ca tenis de masă.eh şi cam astea s-au întâmplat weekend-ul ăsta. despre cele
2 săptămâni trecute cred că aş putea scrie un mic roman. :)
p.s. am început să mă mai las de ţigări :)
asta a început cu căutatul pe google "de ce nu-s bune ţigările" având una aprinsă în mâna dreaptă:)
p.s. 2
cât de mişto e ca atunci când vrei să scoţi bani de la bancomat şi ajungi în faţa lui să îţi scrie pe ecran "temporarily unavailable" iar după o secundă să fie funcţional? me lucky
Labels: cultural, daily, sundays, vicii
memories, dear memories
The Closest Thing To Crazy
by Katie Melua
How can I think I'm standing strong ?
Yet feel the air beneath my feet.
How can happiness feel so wrong ?
How can misery feel so sweet ?
How can you let me watch you sleep ?
Then break my dreams the way you do.
How can I have got in so deep ?
Why did I fall in love with you ?
(Chorus)
This is the closest thing to crazy
I have ever been.
Feeling twenty-two, acting seventeen.
This is the nearest thing to crazy
I have ever known.
I was never crazy on my own.
And now I know
That there's a link between the two,
Being close to craziness, and being close to you
How can you make me fall apart ?
Then break my fall with loving lies.
It's so easy to break a heart,
It's so easy to close your eyes.
How can you treat me like a child ?
Yet like a child I yearn for you.
How can anyone feel so wild ?
How can anyone feel so blue ?
(Chorus)
This is the closest thing to crazy
I have ever been.
Feeling twenty-two, acting seventeen.
This is the nearest thing to crazy
I have ever known.
I was never crazy on my own.
And now I know
That there's a link between the two,
Being close to craziness, and being close to you
And being close to you
And being close to you
meci? sau doar "de duminică" ?
long time no write...no excuses monşer.
Azi m-am întors de-acasă.Şi cum str Petre Ispirescu este în construcţie iar 139 nu ştiam dacă mai merge, am zis să iau autobuzul spre Ghencea, de unde urma să iau un 126 sau 41 şi dup-aia să ajung acasă, în faţa blocului...de lene toată chestia asta cu RATB-ul. Prin Ghencea agitaţie mare, 2 din nocturne aprinse...clar era meci.Ajung în final acasă, după o plimbare cu 41 2 staţii şi apoi cu 69- încă 2, după care mă gândesc-ar fi tare să mă uit la meci la tv.Aşa că îmi înfrunt lenea, ca să ajung la Albinutza să iau nişte bere+ seminţe- mâncarea oficială în timp ce strigi un "Hai stelutzo!". Ajung la albinutză, iau un coş, dau o raită, iau seminţe, şi când ajung la berea la cutie- afiş A4- nu vindem alcool după oră 15. O întreb pe una bucată casieră dacă e pe bune, ea îmi răspunde că da, dar până pe la 8:30 când se închide intrarea pe stadion..era 8 şi 20- oki, mă mai învârt.Iau şi nişte trufe- super bune, mă întorc la casa de marcat- casiera cu care vorbisem nu mai era.Mă duc la altă casă- o aud pe casieră că-i zice tipului dinaintea mea că"nici dacă ai parastas, tot nu-ţi vând berea".M-am resemnat şi i-am dat toate chestiile mai puţin berea. Am plătit şi-am plecat. Pe drum spre casă mă gândeam de ce suferim noi, cei care au chef de-o bere duminică seara, pentru nişte animale care se duc la meciuri doar pentru a se bate, după ce au consumat o cantitate mai mare sau mai mică de alcool.În fine, la un magazinas din spatele blocului am putut totuşi cumpăra licoarea caree te face să ragai într-un mod ce te poate zgâria pe timpan, după care m-am dus liniştit acasă.
A pack of sunflower seeds (and two beers) later,
Steaua- CFR Cluj 3-1, un meci chiar frumos, Steaua a incept să joace mai bine în ultima vreme, iar prin bine eu înţeleg faze de gol mişto, nu golurile în sine.
Labels: questions, sundays, thoughts, vicii
